Încerc să vă descriu, în câteva cuvinte, despre ce s-a discutat şi cum a fost ediţia de iarnă a seriei de conferinţe şi dezbateri Food Bloggers 2016, găzduită generos de Hotelul Radisson Blu, organizată elegant de Evensys, având ca partener principal Lidl şi parteneri pe Häagen-Dazs, Raftul bunicii, Freeway, Tefal, Electrolux, Silva şi ENGIE.

10.30 – 12.00 – Sesiunea 1 - BLOG TALK
NICOLLE BIRTA, Blogger, bistromargot.ro
Blogul l-a început în 2010, în 2016 a terminat şcoala de bucătari şi a devenit bucătar profesionist.
A avut un canal de YouTube şi probabil va reveni în zona de video.
A descoperit că cititorii săi interacţionează mai uşor pe facebook.
A început să posteze imagini de la un eveniment din Londra pe Instagram şi a observat o creştere rapidă, de la 300 la 2000 de urmăritori. Alţii au descoperit pe Instagram blogul ei culinar. Am aflat cu această ocazie că maximul de hastaguri ce pot fi adăugate unei imagini sunt 27.
SMARANDA VORNICU SHALIT, Blogger, smarandavornicu.ro
Blogul a venit natural, pentru că îmbină scrisul şi gătitul, lucruri făcute cu plăcere.
Interacţiunea cu cititorii blogului s-a mutat în mare măsură pe reţelele sociale.
Pe blog, datorită formatului, afli mai multe şi cunoşti mai bine omul din spatele reţetelor.
Pe Instagram deschizi o cu totul altă zonă de public. Orice experienţă gastronomică poţi să o transmiţi imediat. Contează şi faptul că poţi edita fotografiile uşor şi pe mobil înainte de a le posta.
ALINA SIN, Blogger, Taste of Sin
S-a ocupat de PR-ul seriilor de emisiuni Masterchef, Hell's Kitchen, Bucătari la cuţite (Antena 1).
Dacă îţi propui să începi un blog culinar şi să faci asta full time, ai nevoie de un plan.
A pornit şi filmările unor reţete care sunt deja postate pe canalul său de YouTube.
Instagram este prietenos, bloggerii din străinătate au luat legătura cu ea pe această cale. Preferă Instagram Facebook-ului, este mai artistic şi prin intermediul hashtagurilor are o acoperire mai mare a postărilor.
Hashtaguri personale adaptate în funcţie de conţinutul imaginii, în limba engleză.
ANCA LUNGU, Printesa Polonic
Pasiunea pentru scris şi plăcerea de a găti au dat naştere blogului, în care abordează şi subiecte de parenting şi călătorii.
Nu a avut un plan de la început, dar lucrurile s-au aşezat şi au devenit naturale pe parcurs, astfel încât acum blogul este una dintre preocupările principale.
Dacă ştii cum să foloseşti hashtagurile poţi ajunge la oricine în lume. Nu foloseşte filtrele pentru că i se par exagerate.
Moderatorul sesiunii: MĂDĂLIN SIMION, Blogger, Wine and Knives

12.45 – 14.30 - Sesiunea 2 - CHEF TALK
ADRIAN HĂDEAN, Chef şi blogger, adrianhadean.ro
A început în 2008. După mutarea pe alt server, a pierdut câteva sute de reţete şi tot căutând şi repostând reţetele vechi şi-a dat seama că alte sute erau proaste şi le-a şters.
„Tot ce găteam puneam pe blog, fără discernământ. Trebuie să fii responsabil pentru tine, există o presiune foarte mare asupra ta de fiecare dată cînd te expui. Indiferent de scop trebuie să ai grijă de tine”.
Asociaţia Adi Hădean organizează întâlniri culinare. Participă oameni care fac bani din mâncare şi alţii care vor să intre în acest business.
„Avem nevoie de mai mulţi bucătari inteligenţi”. Şcoala de bucătari are din primul an 10 cursanţi, toţi find deja solicitaţi de chefi să lucreze în restaurante.
Sfaturi pentru food bloggeri: „fă cu multă seriozitate ceea ce faci, dar nu te lua prea mult în serios”.
JOSEPH HADAD, Chef, Joseph Restaurant
Ca să fii food blogger trebuie să ştii ce scrii acolo. Unii au un pic de experienţă, sciu pe loguri reţetare întregi şi nu se ştie dacă a făcut acele reţete. Food bloggerul trebuie să înceapă cu bazele bucătăriei, să şti să găteşti foarte bine, cum se împerechează alimentele, plating. Astfel publicul poate avea încredere în el.
„La şcoala de bucătari eram 22 de elevi. Prima zi a trebuit să facem clătite, chef a zis: cine rupe clătita o mănâncă! Am mâncat 54 de clătite”.
Chef Hadad ne-a vândut şi un pont: cum să prăjeşti paneuri fără să laşi făină prăjită pe fundul friteuzei şi folosind astfel uleiul mai mult timp. Se trece carnea/peştele/legumele prin făină apoi rapid prin apă rece, înainte de a fi pus în uleiul încins.
FLORIN DUMITRESCU, Chef
Florin a trecut, la un moment dat, de la bucătarul care execută, la bucătarul creativ. Dar asta se poate face numai dacă ai o bază solidă.
„Va invit sa intraţi într-o cîrciumă să vedeţi ce este munca adevărată, mâncarea transpirată... Ucenicia nu este frumoasă deloc: cureţi de dimineaţă 3 saci cu cartofi apoi faci curat după bucătar...”.
Dacă ai obişnuit audienţa cu o postare pe săptămână, fă-o în mod regulat.
Sfaturi pentru food bloggeri: sunteţi trend-setteri pentru cei care vă citesc, atenţie ce postaţi.
LIVIU LAMBRINO, Chef
Se consideră la început, pasiunea de a găti îl împinge de la spate şi astfel intră în mai multe proiecte culinare. Are o autocenzură foarte bună, îşi doreşte un public mai specializat. A  vrut să-şi ducă pasiunea mai departe, să fie şi plătit pentru aceasta. „Este o călătorie fantastică pentru mine şi mă bucur că am şansa să o fac”.
Deşi există într-un fel sau altul, încă nu sunt legi pentru street food.
Zona de pop-up este una dintre cele mai frumoase, se vede răspunsul oamenilor. Va avea anul viitor o colaborare cvasi-continuă în zona de pop-up dinner.
Sfaturi pentru food bloggeri: atenţie la fotografii, ele fac şi desfac o reţetă; nu postaţi cu orice preţ.
CONSTANTIN TURCULEŢ, Chef
Chef ne povesteşte cum a fost ucenicia într-o şcoală din Londra. După ce a lucrat în diverse restaurante a început să lucreze freelancer. A lucrat la în restaurantul lui chef Jason Atherton, unde erau 50 de bucătari. În alte bucătării sunt mai puţini dar şi varietatea preparatelor e mai mică.
A fost recent invitat la un pop-up dinner, a fost ceva nou, ai şansa să-l vezi pe bucătar şi poţi discuta cu el.
Sfaturi pentru food bloggeri: continuaţi să scrieţi, pentru că au fost articole care i-au inspirat pe chefi.
Moderatorul sesiunii: VALENTIN HRISTU, Owner, Pop-Up Dinner

15.30 – 17.00 - Sesiunea 3 - BUSINESS TALK
FLORIN ITU, Fondator, Meat Buster
Lansat cu ocazia Bucharest Street Food Festival, food-truck-ul Meat Buster promovează texas barbeque (pulled pork).
Până prin 2008, în food-court la diferite festivale erau doar cârnaţi şi mici. Dar s-a creat o masă critică, lume care dorea altceva. Piaţa s-a creat practic din cauza unei nevoi.
Costul de start-up pentru un food-truck este modest, aproximativ 100.000 euro. „Am găsit nişte prieteni care au şi o deschidere către o muncă de acest gen”. Mediul restâns al unei rulote sau camion formează şi uneşte echipa. Pornind şi de la o bază mult mai mică a investiţiei îţi poţi recupera investiţia într-un timp foarte scurt, de chiar 6 luni.
În 2017 vor apărea şi food-truck-uri ale firmelor de fast food deja existente.
OANA CIOBOTEA, Co-Fondator, Hot Gipsy
Lansat cu aceeaşi ocazie, Hot Gipsy este un sos de ardei iute roşu, neaoş. Inspiraţia a fost un ardei iute din Caraibe care însă nu poate fi aclimatizat la noi. „Chiar dacă a trebuit să aşteptăm câteva luni după aprobări, chiria şi celelalte cheltueli au trebuit să fie plătite. Reinvestim tot profitul în firmă”. Anul 2017 vor decide dacă vor angaja sau vor investi în utilaje.
„Banii contează, în momentul în care soţul şi-a dat demisia, eu mai am încă un job. Este important pentru că îţi validează ideea şi produsul. Oamenii au reacţionat foarte bine, au fost dispuşi să plătească”.
ALIN MATACHE, Owner, Ground Zero
Ground Zero este o fabrică de bere „pale ale” artizanală. „Lunile de aşteptare după autorizaţii au fost foarte demotivante, am rămas în urmă faţă de business plan-ul pe care îl urmăream”. Au apelat la un freelancer pentru identitatea de firmă şi intenţionează să contacteze freelanceri pentru activităţi punctuale. Au trebuie să şi angajeze 2 oameni pentru etichetare, încapsulare iar la nevoie mai folosesc şi un şofer. „Ne dorim să devină un business care să fie pe profit la un moment dat. Deocamdată sunt mulţumit că se întreţine singur”. Dintre toate ingredientele numai apa este românească, restul sunt din import (S.U.A. şi Olanda), astfel se explică şi preţul ridicat al berii: 8-12 lei, 330 ml.
ADRIANA GHITA, Co-Founder, Noorish
Yoga şi mâncare, aşa s-ar rezuma conceptul acestui start-up. Evenimentele le ţinem în funcţie de numărul de participanţi. Totul se face in house cu doar 3 oameni, e ceva având în vedere că evenimentele organizate au avut chiar şi 30 de invitaţi. Se servesc 3-5 feluri de mâncare şi fiecare ştie exact ce are de făcut. Nu este singura afacere a familiei dar banii sunt întotdeauna bineveniţi.
Moderatorul sesiunii: MARIUS TUDOSIEI, Owner, Bacania Veche

Am placerea sa va impartasesc citeva notite. Nu uitati ca conferintele sunt transmise in direct pe pagina oficiala (sau in articolul anterior, pe blog).
Sesiunea I – Media si advertising – o dezbatere despre cele mai noi tendinte in media si impactul lor asupra platformelor de comunicare.
ADA ROSETI, Director de Programe Europa Centrala si de Est, Discovery Networks
Tendinta este de a "sparge" granitele, in ceea ce priveste viteza de transmitere a informatiilor.
Resursele au devenit atit de democratice incit sansa de reusi este egala, oriunde ai fi. Pe de alta parte trebuie sa vii cu continut de foarte buna calitate pentru a ajunge in top.
In acest moment avem un public mai inteligent, de aceea si programele/continutul trebuie sa fie mai calitativ. A crescut consumul de continut video desi productia de continut este relativ liniara.
Desi atat de hulite, totusi "fake news" au publicul lor, exista public care vor sa le vada.
As completa eu si suficienti oameni care sa distribuie acest continut fals.
DANIEL KLINGER, Director Tehnic, AG Radio Holding
Audientele radio au ramas pe acelasi palier ca acum 5 ani, nu au pierdut din audienta.
Inca se dau stiri dupa ureche, si asta chiar de la nivel institutional.
Ce anume determina calitatea jurnalistului? Un set minim de reguli pe care trebuie sa le respecte.Calitatea actului jurnalistic este determinat si de cel care-l citeste.
TUDOR GALOS, Sr. Consumer Marketing Manager, Microsoft
Marketingul devine foarte atent la sectorul video. Un anumit program TV a fost transmis si live, iar acesta din urma a avut o audienta mai mare.
Sunt si campanii dedicate generarii de comentarii si like-uri.
"Acum 7 ani se lansa un proiect "Pressiunea", un agregator de stiri care identifica sursa corecta a stirilor. Socul era ca brusc vedeai cine, unde baga mina".
Inteligenta artificiala este capabila la ora actuala sa creeze stiri.
PETRISOR OBAE, Owner, Pagina de Media
Oamenii au inceput sa se educe si nu mai intra pe site-urile cu stiri neverificate.
Desi cu intirziere, Facebook si Google au inceput sa faca ceva pentru verificarea informatiilor.
Democratia nu aduce numai lucruri bune, competitia este pozitiva atunci cand lucrurile se fac pe fata.
In acest an am asistat la o ruptura a complicitatii. Daca pana acum am acceptat starea de fapt, pe care o consideram normalitate, anul acesta de exemplu "Ce spun romanii" a depasit in rating o emisiune cu format tabloid. Publicul isi da seama ca nu are nimic de cistigat, de invatat de la emisiunile de calitate indoielnica.
ALEXANDRA OLTEANU, Managing Director, Initiative Romania
Piata de media nu este foarte transparenta si este greu de estimat. Piata romana este in crestere 350-360 milione de euro. Fata de estimarea de 3-5% de crestere in acest an se observa o crestere pana la 10%.
Costul de advertising in Romania este destul de mic in televiziune. Loc ar mai fi, cerere exista.
Zona de media se imparte aproximativ: 50% Google, 15% Facebook, 10% print, 5% radio...
Consumul de radio este generat in mare masura de traficul rutier aglomerat, mai ales dimineata.
Pretul publicitatii in media este dat de cerere si oferta. Putini bani - multi furnizori.
Sesiunea a II-a – Inovatie si marketing – prezentari axate pe strategii de marketing si abordari inovatoare, sustinute de specialisti din industrie.
TRAIAN NASTASE, Managing Partner, iSense Solutions
Intre tehnologiile folosite pentru consumul de media, ramin pe primul loc PC si smartphone, urmate de tableta, TV, radio.
Doar 7% din cei care se uita la televizor spun ca nu fac altceva, restul utilizeaza in acelasi timp smartphone-ul, PC sau tableta.
Pentru generatia tinara (millenials) prezinta interes continutul educational practic: tutoriale, DIY.
Principalele canale pe care se promoveaza companiile: 62% internet, 34% pliante/brosuri, 23% tirguri/expozitii, 13% smartphone.
Totusi, cel mai eficient mijloc de promovare a fost smartphone-ul cu 62%, urmat de internet 55%.
9 din 10 consumatori s-au informat in privinta produselor pe care sa le cumpere de pe smartphone. Si o cifra foarte interesanta (studiu asupra utilizatorilor din S.U.A.): 72% dintre familii au cerut sfatul copiilor atunci cind au trebuie sa cumpere ceva.
Cum trebuie sa se promoveze companiile pentru a atrage generatia tinara: oferiti-le continut util, ajutati-i sa socializeze mai mult, oferiti-le continut online.
Pe linga mediile digitale, media traditionala isi pastreaza locul ei in promovarea unei companii.
CLAUDIA CHIRILESCU, Owner, Spoon
Cind utilizam video streaming in comunicare? Campanii de teasing, experimente (exemplu: campania Vama/Pepsi).
Nu uita sa interactionezi cu audienta in timp real (saluta audienta, raspunde la comentarii, in masura in care permite timpul).
Chiar daca nu ai un control absolut, ca in cazul videourilor editate, construieste un scenariu, fa chiar o repetitie.
Este important sa comunicati, repetat, cine sunteti si care este obiectul live-ului.
Faceti live-ul atractiv vizual (scenografie). Dupa live editeaza videoul, taguri, locatie, linkuri.
"Atractivitatea unei persoane creste dupa ce a facut o greseala", efectul Pratfall. De ce? Creste gradul de simpatie si umanizeaza. Persoana pare mai abordabila, mai placuta.
Mediul video a devenit din ce in ce mai aglomerat, asa ca trebuie sa evitam sa fim previzibili, sa fim mai rabdatori, sa aducem povesti noi.
COSTIN VELICU, Managing Director, VICE
ALEX COTET, Head Of Video and Creation, VICE
Generatia tinara este una dintre cele mai sofisticate generatii.
De multe ori reclama este multa, repetitiva si poate neimportanta in ciuda reach-ului larg. Deranjeaza si apare adblock-ul.
"Sa spunem povestea ca la carte, urmarind toate regulile". Continutul este diferit de poveste. Continutul pus in context devine o poveste.
Creatorii de povesti se ingrijesc de cum sa creeze amintiri puternice. Asa ca brandurile care vor face "storytelling" vor avea succes.
Nu poate exista o poveste fara o mica tensiune, fara un conflict.